Instalatii Sanitare
Chiar daca primele instalatii sanitare foloseau ca material de constructie pentru tevile de apa plumbul, abia foarte tarziu spre finalul secoluluial XX-lea s-a interzis ca acest metal neferos sa mai fie folosit in constructii. Chiar daca maleabilitatea plumbului este unul dintre principalele avanataje care au facut ca acesta sa fie folosit pe scara larga, mai ales in domeniul instalatiilor sanitare, toxicitatea elementului Pb asupra organismului uman este mult prea mare, iar efectele nocive ale expunerii la radiatia emisa de plumb sunt destul de grave.
Astfel, plumbul incepe sa fie inlocuit treptat cu materiale la fel de durabile si usor de manipulat in majoritatea instalatiilor sanitare incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea. Unul dintre primele materiale la indemana a fost cuprul care a inceput sa fie folosit folosite mai ales in domeniul realizarii tevilor din cupru pentru instalatii si a fitingurilor accesorii acestora inca din anii 60 ai secolului trecut. O instalatie sanitara realizata din cupru va fi foarte durabila in timp, iar printre alte avanataje ale acestui material se pot enumera:
- Rezistenta la scurgeri si la coroziune;
- Nu afecteaza calitatea apei;
- Rezistenta mare la caldura;
- Cuprul poate fi usor reciclat si isi pastreaza valoarea.
De aceea. cuprul este un material excelent pentru realizarea instalatiilor sanitare pentru apa potabila.
- Otelul inoxidabil sau inoxul
Retelele de instalatii sanitare - in special tevile si fitingurile - pot fi realizate si din inox, o varietate in acest sens fiind tevile gofrate din inox care reprezinta solutii excelente pentru conexiunile sistemelor de racord la boilere de apa rece sau calda, centrale termice pe gaz sau pe lemne, hidrofoare si pompe de apa.
Tevile din inox sunt destul de durabile in timp, dar dezavantajul principal este ca sunt destul de scumpe. Avantajele principale ale otelului inoxidabil folosit ca material pentru instalatii sanitare sunt:
- Duritatea materialului;
- Rezistenta la coroziune;
- Disponibilitatea de fabricatie in diverse dimensiuni si moduri de la tevi flexibile (gofrate) pana la tevi simple, rigide.
Avansurile secolului al XX-lea in domeniul petrochimiei au condus la descoperirea si dezvoltarea de noi materiale ale caror proprietati fizico-chimice le-au recomandat pentru utilizare in diverse domenii. Cateva dintre acestea sunt folosite pe larg ca materiale pentru instalatii sanitare.
- PVC sau policlorura de vinil
Acronimul PVC este deja intrat in vocabularul general al constructiilor si amenajarilor de toate tipurile. Instalatiile sanitare sunt o destinatie comuna de utilizare a acestui material.
Policlorura de vinil este un material termoplastic care poate fi fabricata sub doua formule. Formula “moale” are o grosime mai redusa a peretilor tevilor si este una dintre cele mai comune in utilizare deoarece permite prelucrari tehnice diverse simple si fara efort prea mare. De cele mai multe ori, aceasta formula de PVC se foloseste la instalatiile sanitare alaturi de alte aplicatii in domeniul constructiilor. Formula “tare” are peretii tevilor ceva mai grosi, fapt care le creste durabilitatea si rezistenta la socuri sau la sarcini mari dar, pe de alta parte, pretul poate fi ceva mai ridicat.
Printre avantajele PVC-ului ca material pentru instalatii sanitare se pot enumera:
- Lipsa pericolului ruginirii sau coroziunii;
- Durabilitate si rezistenta mecanica;
- Rezistenta la presiuni mari ale apei;
- Versatilitate prin folosirea in diverse scenarii de lucru;
- Este un material care nu conduce curentul electric;
- Costuri minimale;
- Instalare usoara, fara nevoia de sudura sau prelucrari in metal;
Totusi, PVC-ul nu este recomandat pentru a fi folosit la tevile de apa fierbinte deoarece se poate deforma destul de usor la temperaturi inalte. De asemenea, este un material care nu poate fi reciclat si nu este recomandat pentru aductiunile de apa potabila. Tevile din PVC aflate in lumina directa a razelor solare se degradeaza din cauza actiunii razelor ultraviolete. Utilizarile comune ale PVC-ului sunt mai ales in domeniul scurgerilor de apa reziduala, ale evacuarilor toaletelor si ale bazinelor, ale instalatiilor subterane de evacuare, etc.
- Pexalul sau polietilena
Polietilena sau PE, asa cum este cunoscut in mod general acest material, este un polimer termoplastic considerat a fi una dintre marile inovatii in domeniul instalatiilor sanitare. In combinatie cu aluminiul, ca strat component, rezulta un material compozit denumit pexal. Deoarece tevile din pexal sunt flexibile si seamana, de fapt, cu un furtun care poate fi usor curbat si indoit dupa necesitatile tehnice ale instalatiei, acest material este utilizat pe scara larga in acest domeniu.
Mai mult, tevile din polietilena pot fi folosite cu fitinguri atasate prin simpla presiune nemaifiind necesara astfel folosirea adezivilor care pot contine substante chimice cu risc de toxicitate. Ca material pentru instalatii de apa, pexalul poate fi usor combinat cu alte tevi realizate din alte tipuri de materiale, chiar si cu cele din cupru, fiind astfel o solutie demna de luat in calcul atunci cand este vorba de reparatii sau de renovari. Pexalul este un material relativ nou aparut si folosit in domeniul instalatiilor sanitare, insa avantajele acestuia au fost destul de rapid luate in considerare:
- Grad ridicat de flexibilitate;
- Rezistenta la temperaturi inalte sau la inghet;
- Material care nu conduce curentul electric;
Pana la acest moment nu exista concluzii asupra potentialului toxic al pexalului pentru apa potabila. De asemenea, trebuie luat in considerare si faptul ca pentru realizarea diverselor montaje de instalatii sunt necesare unelte speciale, iar materialul trebuie sa fie ferit de actiunea directa a razelor ultraviolete.
- Polipropilena sau PPR
Adeseori confundata cu polietilena, polipropilena este un material plastic cu o rigiditate mare si care are o rezistenta inalta la temperaturi ridicate. Este un material ecologic, non-toxic dar care, la fel ca si in cazul polietilenei, nu rezista la actiunea razelor UV. Avantajul esential al tevilor din PPR este acela al greutatii reduse. In plus, tevile si fitingurile din polipropilena sunt usor de lipit la cald cu ajutorul unui aparat electric special.
PPR nu modifica calitatea apei, nu este toxica pentru oameni, este un material prietenos cu mediul si rezistenta in timp a metarialului este foarte lunga. De asemenea, polipropilena poate fi folosita si ca material pentru instalatiile de incalzire deoarece nu prezinta proprietati conductive astfel ca nu vor exista pierderi de caldura pe traseul instalatiei.
In afara de materialele enumerate deja in acest articol, exista si alte optiuni care, desi sunt ceva mai putin populare, sunt totusi folosite in unele scenarii de lucru.
- Fonta
Unul dintre primele produse ale zorilor siderurgiei, fonta continua si azi povestea primei revolutii industriale de acum mai bine de trei secole. Fonta se obtine din minereu de fier in urma proceselor chimice rezultate la temperaturi inalte in furnale.
Tevile pentru instalatii sanitare realizate din fonta au inlocuit mult timp cu succes plumbul. Este unul dintre cele mai grele materiale pentru instalatii sanitare dar si unul dintre cele mai rezistente. In plus, instalatiile sanitare din fonta permit adaosuri sau inlocuiri de segmente realizate din PVC.
Pe de alta parte, greutatea apreciabila le fac mai degraba a fi potrivite pentru sisteme subterane de alimentare cu apa si mai ales pentru sistemele esentiale de drenaj si canalizare.
- Bronzul
Cunoscut inca din cele mai vechi timpuri, si folost si in cazul instalatiilor sanitare de milenii si chiar inaintea cuprului, este de fapt un aliaj al cuprului cu staniul dar care mai poate contine si anumite procente mai mici de plumb sau mangan.
Bronzul care contine o cantitate mai mare de cupru are o culoare rosiatica. Acest tip de bronz este indicat pentru a fi folosit ca material pentru instalatiile sanitare si prezinta o serie de avantaje:
- Rezistenta completa la coroziune;
- Rezistenta la temperaturi inalte;
- Maleabilitate suficienta pentru realizarea de coturi si imbinari ermetice;
- Durabilitate.
In concluzie, alegerea celui mai bun material pentru instalatiile sanitare tine de combinrea optima a unor factori care privesc utilitatea, proprietatile fizice si costurile de achizitie. Varietatea bogata de materiale disponibile in prezent pe piata de profil poate face totusi ca alegerea sa fie una destul de dificila pentru cei neavizati. De aceea, una dintre cele mai bune cai de actiune este sa urmezi recomandarile profesionistilor in domeniul instalatiilor, avand astfel siguranta unei alegeri bune pentru scenariul de lucru potrivit.
Instalatii termice
Din punct de vedere al capacității lor termice, centralele sunt clasificate în cazane cu o putere mică, de sub 400 kW și cazane cu o putere mare, de peste 400 kW.
În ceea ce privește producerea agentului termic, putem vorbi despre cazane de apă caldă - care încălzesc apa până la o temperatură de maxim 90-95 de grade Celsius, cazane de apă fierbinte - care încălzesc apa până la o temperatură de 120 de grade Celsius și cazane de abur care pot avea o presiune joasă, medie sau înaltă.
Legat de materialele lor de fabricație, putem vorbi despre cazane din oțel, cazane din fontă și cazane cu schimbător din aluminiu-siliciu, denumite și cazane cu condensație.
Centralele termice mai pot fi clasificate și în funcție de combustibilul pe care îl folosesc ca să funcționeze. Astfel, există cazane pe bază de combustibil solid: cărbuni, lemn, peleți sau brichete; cazane pe bază de combustibil lichid: motorină, CLU sau CLT și cazane pe bază de gaz metan.
Nu în ultimul rând, centralele termice mai pot fi clasificate și în funcție de sistemul lor de ardere. Astfel, avem cazane atmosferice, cazane cu gazeificare și cazane cu focar presurizat.
Accesorii de siguranță ale centralelor termice
Pentru a putea fi folosite în deplină siguranță, centralele termice pot fi prevăzute cu o serie de accesorii de siguranță speciale ca de exemplu:
- supape de siguranță care sunt niște dispozitive speciale ce nu permit depășirea unei anumite presiuni la nivelul cazanului;
- vase de expansiune, niște echipamente instalate pentru controlarea presiunii din cazan, dar și din întreaga instalație;
- presostate de minim și de maxim;
- nivostat, un echipament care atunci când cazanul rămâne fără agent termic întrerupe funcționarea acestuia;
Instalatii Electrice
Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
Din punctul de vedere al locului unde se executa instalatiile electrice se impart in :
- instalatii interioare care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, intrerupere, protectie etc. ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel:
- instalatii exterioare la care elementele instalatiei sunt montate in afara, cladirilor.
Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc. si se numesc instalatii electrice de forta.
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune, care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V, se impart in:
- instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V
- instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.
Dupa modul in care se executa, instalatiile electrice se impart in:
- instalatii electrice executate aparent la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele sunt montate in mod vizibil. Astfel de instalatii se folosesc in special in halele industriale prevazute cu grinzi sau cu ferme metalice, in subsoluri, poduri, baraci de lemn pe santiere etc;
- instalatii electrice executate ingropat la care conductoarele electrice nu se vad, fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar copurile prizelor, intreruptoarelor, dozelor etc. sunt de asemenea introduse in niste locasuri speciale, astfel incat se vad doar capacele. Instalatiile executate ingropat sunt mai estetice si sunt folosite in locuinte, sali de spectacole, cladiri publice, birouri, intreprinderi industriale.
Structura si executia instalatiilor electrice depind si de destinatia cladirilor, precum si de mediul in care lucreaza.